Tenerife

Povestea spune ca atunci cand vizualizezi ca esti intr-un loc, vei si ajunge. O destinatie care parea candva mai greu accesibila, iata ca a devenit realitate. Tenerife, departe de lumea dezlantuita, la 6 ore distanta cu avionul de Bucuresti, este o insula unde am ajuns in luna februarie, cand la noi in tara erau multe grade minus si centimetri de zapada (multi la numar) cu plus. 🙂

Tenerife este cea mai mare si cea mai populata dintre cele 7 insule din arhipelagul Canare. Apartinand de Spania, este situata in oceanul Atlantic, aproape de Africa. Influentele desertului Sahara pot fi resimtite sub forma unor valuri puternice de aer cald incarcat cu particule de praf saharian, care reduc vizibilitatea si creaza un efect ca de ceata. Fenomenul poarta numele de Calima. Din fericire pentru noi a fost prezent intr-o mica masura, in prima si in ultima zi a vacantei noastre.

Am optat pentru o cazare in sudul insulei, pentru a ne bucura de soare si caldura cat putem de mult. Pentru 7 zile ne-am rupt efectiv de tot si ne-am bucurat de vara in mijlocul iernii.

Foarte aproape (cu masina) de cazare se aflau plajele Los Cristianos, Las Vistas, Las Americas. Pentru prima zi de vacanta am optat pentru plaja Las Vistas.

Sudul insulei este cea mai populara zona pentru plaja. Principalele 3 statiuni sunt: Costa Adeje, Playa de Las Americas si Los Cristianos. Daca statiunea Costa Adeje se remarca prin eleganta, Playa de Las Americas este potrivita prin viata de noapte intensa iar Los Cristianos pentru relaxare.

Los Cristianos are 2 plaje: Los Cristianos si Las Vistas. Este o statiune linistita, potrivita pentru familii, cu multe restaurante si o promenada foarte relaxanta. Vecina ei, Playa de Las Americas, este foarte potrivita pentru tineri. Plajele celebre: playa de Las Americas si Playa del Camison. Costa Adeje este mai rafinata, cu magazine si restaurante bune, aproape de parcurile Siam Park si Aqualand. Plaje frumoase: Playa del Duke, Playa del Fanabe.

Dupa o sesiune de vitamina D si o baie in apa un pic cam rece a oceanului (19 grade), seara au urmat o promenada si o sangria rece la malul lui.

Daca prima zi a fost de respiro, cea de-a doua zi am pornit spre nord-vestul insulei pentru a ne bucura alaturi de copii (dar si de copiii din noi) de Loro Park.

Cu biletele de intrare cumparate online de pe site-ul parcului (www.loropark.com), am ajuns in acest minunat parc, pentru cateva ore bune. Deschis in 1972, acest parc zoologic a fost dedicat initial papagalior (lucru sugerat si de denumirea lui, loro inseamna papagal), iar astazi gazduieste peste 400 de specii de animale. Deschis de la ora 9.30 la ora 17.30 este un carusel de spectacole daca tii neaparat sa nu ratezi vreo unul. Cele 4 mari show-uri sunt cel de orci (Orca Ocean), cel de delfini, Sea Lions show si cel de papagali. Noi am cam alergat de la un spectacol la altul (programul spectacolelor este scris pe harta gradinii zoologice pe care o poti lua de la intrare sau pe site). Dar a meritat. Mai ales pentru copii este spectaculos.

Spectacolul de orci a avut 4 vedete: o mama cu puiul ei Teno, nascut in captivitate si inca doua orci care, impreuna cu 3 dresori , au amuzat si incantat audienta timp de aproximativ 20 de minute. Atentie la „splash zone” te poti uda (dar si distra) serios.

Leii de mare (3 la numar), impreuna cu cei 2 dresori au fost comici si plini de energie, delfinii ne-au incantat cu acrobatii, iar papagalii au facut demonstratii de inteligenta si vorbit. Superbi cu totii.

In afara de cele patru spectacole, se pot admira pinguini intr-un habitat antarctic cu zapada reala, lei, pantere, minunatele pasari flamingo, kapibara etc., dar si orhidee superbe (peste 200 de specii). Daca ai timp, te poti odihni si la terase, servi un sandwish sau o inghetata.

Loro Park este situat in orasul Puerto de la Cruz, un oras foarte frumos si linistit, cu plaja vulcanica (Playa Jardin), un centru vechi cochet numai bun de plimbat.

Desi o zi incarcata, a fost plina de bucurie si zambete.

O noua zi, am pornit intr-o noua aventura, spre vulcanul Teide. Dupa un drum de o ora, am ajuns la telecabina situata la aproximativ 2300 m altitudine pentru a urca la 3555. Cu bilete cumparate online, din timp (locurile sunt limitate), ne -am asezat corespunzator la coada si in cateva minute am fost sus, dar nu cel mai sus. Pentru a urca pana in varf, la 3715 de m altitudine deasupra oceanului, este necesar un permis special pe care am considerat ca nu e necesar sa il achizitionam, desi unii din noi ar fi urcat pana la capat. Poate data viitoare.

Vulcanul Teide este un colos vulcanic activ, inconjurat de un peisaj unic coborat parca de pe Luna. De alftel ceea ce este fermecator la aceasta insula este cum se schimba peisajul de la sud la nord, indiferent in ce directie te duci.

Situat in Parcul National Teide, ultima eruptie dateaza din 1909. Face parte dintr-un trio vulcanic alaturi de Pico Viejo si Montana Bianca.

Dupa Teide nu puteam rata Mirador del Chipeque, de unde am mai admirat inca o data varful vulcanului.

In Tenerife sunt multe astfel de puncte de belvedere de unde poti savura privelisti spectaculoase si fenomenul „marii de nori” (mar de nubes), daca ai noroc.

Si pentru ca ne place hai hui, in urmatoarea zi am pornit spre satul Masca la o distanta de aproximativ 50 de minute de cazare pe un drum ingust si serpuit, care putea sa te puna in dificultate ca si sofer.

Satul Masca este unul din cele mai frumoase sate din Tenerife, situat in masivul Teno, in nord-vestul insulei. Acest sat a fost izolat mult timp, fiind accesibil doar de pe mare. Acum poti face de buna voie trasee mai usoare sau mai dificile, cum ar fi cel prin defileul Masca pana la ocean. Sau poti opta pentru o limonada cu cactus la una din terasele din sat, admirand frumusetea locului.

Daca esti pregatit de drumetii, dupa ce parcurgi traseul prin defileu pana la ocean, se poate lua barca spre Los Gigantes. Noi am ales varianta savurat o limonada si o prajitura si plecat cu masina spre celebrele piscine naturale.

Los Gigantes este cunoscut pentru stancile de 500-800 de m care se ridica direct din ocean, Acantilados de los Gigantes si pentru plimbari cu barca pentru observarea balenelor si delfinilor. Este o statiune mai linistita decat cele din sud, cu multe restaurante cu specific pescaresc.

Pentru ca era o vreme extraordinar de frumoasa am pus o pauza de la plimbari si o zi ne-am bucurat de plaja. Am optat pentru Playa del Duque, care noua sincer ni s-a parut cea mai frumoasa. Aglomerata in week-end, dar destul de incapatoare pentru toata lumea. Sub palmieri o adevarata placere sa stai si sa te bucuri de relaxare.

Si o ultima aventura, parcul Anaga, un paradis verde cu paduri de lauri si multe trasee pentru drumetii. Noi am optat pentru un traseu usor, Sendero de los Sentidos plus 2 puncte de belvedere Mirador Pico del Ingles si Cruz del Carmen. Am fi stat o zi intreaga in acest parc atat de linistit si frumos.

Am oprit in drum spre casa in San Andreas si la plaja, Playa las Teresitas. Foarte frumoase ambele si linistite. San Andreas este un sat de coasta situat pe nord-estul insulei la poalele muntilor Anaga, unul din cele mai vechi, datand din anul 1498, recunoscut pentru restaurantele sale cu peste si fructe de mare. Plaja Las Teresitas este foarte placuta, fara valuri mari si cu nisip auriu adus din Sahara.

Santa Cruz este capitala insulei. Cladirea Auditorium este un simbol al orasului cu arhitectura lui futurista. In acest oras se tine un carnaval, al doilea ca marime dupa celebrul Carnaval din Rio, care il transforma complet, cu parade si costume care mai de care. Pe durata sederii noastre am ajuns doar la o scurta plimbare in oras, fara sa bifam si carnavalul.

Pentru o saptamana credem noi ca ne-am descurcat onorabil sa atingem cat mai multe locuri din aceasta insula atat de ofertanta pentru tot felul de activitati, atat de placuta ca si temperaturi, cu 17 microclimate si cu vegetatie atat de diferita de la sud la nord. Va recomandam atat pentru stat la plaja, surf, drumetii, bicicleta, tururi cu barca pe ocean, cat si pentru preturi destul de decente atat la cazare, cat si la mancare. Si venind vorba de mancare, am incercat si din mancarurile specifice canariene (cum ar fi cartofii fierti – papas arugadas cu sos mojo). Imi pare rau ca nu am incercat Cafe Barraquito, o specialitate servita in straturi care contine expresso, lapte condensat, lapte spumat, lichior si coaja de lamaie). Arata apetisant.

Si pentru ca unii din noi s-au gandit sa se mute definitiv in Tenerife (atat de mult le-a placut), noi ceilalti, mai putin hotarati, vom reveni cat de des posibil ca sa vedem daca ne place la fel de mult.😉

Hello, London

O destinatie pe care o aveam de mult pe lista noastra, dar pe care, din nu stiu ce motive, am tot amanat-o. Dar iata ca i-a venit randul, in mini vacanta de 1 decembrie 2025 si recunosc ca, desi aglomerata, multiculturala, pe alocuri haotica, Londra decorata de Craciun este incantatoare.


Am pornit fiecare familie de la casa ei, unii cu zbor din Bacau, ceilalti din Bucuresti, cu destinatia Luton. Accesul catre centrul Londrei se face destul de rapid cu trenul (catre gara St Pancras), autocarul sau chiar si cu taxi-ul (merita luat in calcul, mai ales in cazul grupurilor mai mari poate fi chiar rentabil). Pentru transportul in comun, atunci cand obiectivele erau prea departe pentru a putea fi accesate pe jos, am folosit carduri contactless obisnuite pentru a plati individual fiecare calatorie (la final de zi, era debitata suma totala pentru toate calatoriile efectuate in ziua respectiva).


In ziua sosirii, pentru ca am avut ore diferite de zbor, unii pranz, altii seara, noi cei ajunsi mai devreme am profitat de cele cateva ore in plus, ne-am cazat (in zona Lambeth, destul de aproape de Big Ben, cam la 10-15 minute de mers pe jos) si am pornit la pas spre zona Westminster, apoi catre Soho. Spre seara, pentru a intra si mai bine in atmosfera, am mers la Prince Edward Theatre, la musicalul MJ (Michael Jackson) si a fost o experienta care ne-a placut tare tare mult. Biletele le-am achizitionat in avans, de pe https://seatplan.com. West End este zona celebra a Londrei dedicata spectacolelor de teatru si musicaluluri, echivalentul londonez al Broadway-ului. Aici se joaca atat productii clasice, cat si internationale, precum Les Miserables, The Phantom of the Opera, The Lion King, Wicked, MJ the musical, etc..


A doua zi dimineata, ne-am reunit tot grupul in zona South Kensington (este zona in care am avut initial rezervata cazarea si este, intr-adevar foarte frumoasa si tipic londoneza, insa, din cauza unor recenzii neplacute la apartamentele rezervate initial, a fost necesar sa ne schimbam cazarea cu aproximativ 2 luni inainte, fiind destul de dificil de gasit ceva ok raport calitate zona pret). Am baut rapid o cafea si am pornit catre Muzeul de Istorie Naturala. Intrarea la muzeu este gratuita, insa este necesara rezervare in avans. Muzeul este gazduit de o cladire superba in stil Victorian si a fost deschis in 1881 , gazduind peste 80 de milioane de specimene, de la fosile si dinozauri, pana la plante si minerale. Una dintre cele mai populare atractii este galeria de dinozauri, fascinanta mai ales pentru cei mici.

De aici am pornit spre Hyde Park, unul dintre cele mai mari si mai faimoase parcuri din Londra, unde pe langa natura si veverite simpatice, se afla lacul Serpentine, Fantana Memoriala Diana si Winter Wonderland, un parc de distractii cu zeci de atractii si roller coastere, plus un targ de Craciun organizat in perioada sarbatorilor de iarna.

A urmat Palatul Buckingham, resedinta oficiala a monarhului Regatului Unit si centrul multor ceremonii si evenimente de stat, un simbol al elegantei britanice. Este celebru pentru ceremonia de schimbare a garzii, iar vara 19 Sali de stat se deschid pentru vizitare.

Pe inserat am pornit spre celebrele strazi Regent Street (una dintre cele mai cunoscute artere comerciale din Londra, situata in inima West End-ului), Oxford Street (cea mai aglomerata strada de shopping din Europa, intinzandu-se pe aproximativ 2 km), magazinul Selfridges, Carnaby Street (situata in Soho), toate deosebite, festive, extrem de frumos decorate, dar si pe masura de aglomerate.

Cea de-a treia zi, am pornit plimbarea din zona Turnului Londrei si Tower Bridge, cu o scurta oprire la Catedrala St. Paul. Catedrala este celebra pentru domul solemn de 111 metri, este construita in stil baroc si a gazduit evenimente importante precum nunta printului Charles cu Diana.

Turnul Londrei, un loc cu poveste, este o fortareata istorica aflata pe malul nordic al Tamisei, fiind construit in 1078 de William Cuceritorul, iar, in prezent, gazduieste bijuteriile coroanei, unele dintre cele mai valoroase colectii regale din lume. Este pazit de corbii legendari, despre care se spune ca ar proteja regatul. Legenda spune ca daca corbii parasesc Turnul Londrei, coroana si regatul vor cadea.

Tower Bridge este unul dintre podurile emblematice ale Londrei, construit intre 1886 si 1894, in stil Victorian. Acesta are doua turnuri unite prin pasarele suspendate, iar partea centrala a podului se ridica pentru a permite trecerea navelor.

In apropiere, am vizitat Sky Garden, aflata la etajul 43 al cladirii Walkie Talkie, un spatiu cu gradini luxuriante, restaurant, bar, care ofera o priveliste panoramica asupra orasului (este gratuit, fiind necesara rezervare in prealabil, cu aproximativ 2-3 saptamani in avans). Poate fi o alternativa (pentru privelisti de sus) la plimbarea cu roata, London Eye, o atractie ceva mai aglomerata.

Am continuat plimbarea catre malul sudic al Tamisei, intre London Bridge si Tower Bridge, unde se afla un frumos targ de Craciun, Winter by the River (sau London Bridge Christmas Market), o zona foarte draguta cu casute cu vin fiert, dulciuri, decoratiuni. In imediata apropiere se afla Borough Market, una dintre cele mai vechi piete ale Londrei, cu hale unde se gasesc fel si fel de preparate culinare si nu numai.

Si, pentru ca ziua a fost cu vreme ceva mai “londoneza” (din fericire, restul zilelor au fost insorite), am zis sa alternam timpul petrecut afara cu ceva in interior si am vizitat National Galery, aflat in Trafalgar Square, unul dintre cele mai importante muzee de arta din lume. Acesta a fost fondat in 1824 si gazduieste peste 2300 de picturi care acopera perioada dintre secolul al XIII-lea si anul 1900. Sunt expuse capodopere ale lui Van Gogh, Leonardo da Vinci, Monet, Rembrandt, etc.. Am incheiat seara cu o plimbare, din nou, pe stradutele din centrul Londrei.

Cea de-a patra zi (si ultima zi plina petrecuta in aceasta vacanta londoneza) am inceput-o cu slujba de dimineata de la Westminster Abbey, biserica regala cu peste 1000 de ani de istorie, fiind biserica de incoronare inca din anul 1066. Aceasta a gazduit evenimente istorice precum incoronarea Reginei Elisabeta a II-a, nunta Printului William cu Kate Midelton.

De aici am pornit catre Leicester Square, o piata pietonala aflata in West End, unde este organizat si un mic targ de Craciun cu patinoar. Zona este renumita pentru cinematografe, teatre, dar si pentru magazinele Lego Store si M&M’s World, o incantare pentru copii si nu numai.

Apoi, la pas pe stradutele deja familiare, catre Covent Garden, celebru pentru piata sa acoperita, fiind o zona plina de magazine, restaurante, cu atmosfera craciunistica, continuand cu Chinatown, un cartier plin de viata aflat intre Soho si West End, cu decoratiuni autentice (felinare rosii) si atmosfera asiatica, plin de restaurante cu specific.


Londra este extrem de ofertanta in toate privintele, de la muzee, restaurante si cu siguranta nu poate fi cuprinsa in cateva zile, fiind un oras la care sa revii. Pentru finalul plimbarii noastre londoneze am ales celebrul cartier Notting Hill din vestul Londrei (amintindu-ne desigur de filmul cu acealasi nume), cu casele pastelate (desi londonezii, nu atat de dornici de turisti la fereastra casei, au inceput sa le vopseasca in culori neutre 🙂 ) si foarte elegante. Ne-am plimbat printre casele frumoase si pe Portobello Road Market, unde se afla o piata renumita pentru antichitati, restaurante si atmosfera relaxata.


Londra, ne-ai placut.

Until we meet again… 🙂

Nafplion, Peloponez

O destinatie pe care ne-am propus-o de ceva timp, dar pe care o tot amanam pentru altele mai facil de ajuns, mai frumoase (ziceam noi). Anul acesta i-a venit randul. Drum de 18 ore din zona Moldovei, de 14 ore din Bucuresti, cu oprire intermediara la Agistro (Grecia), respectiv Larissa la dus.

Pare mult, pare putin, merita.

Am ajuns la ora pranzului in Nafplion, un oras superb, ne-am cazat unii in oras, ceilalti intr-un sat din apropiere si am dat startul la concediu. Si ne-a iesit destul de repede sa intram in starea de zen pe care de fapt o tot cautam an de an.

Nafplion a fost prima capitala a Greciei moderne (dupa razboiul de independenta dintre anii 1821-1830). Se afla la aproximativ 2 ore distanta de Atena, capitala actuala a Greciei si este unul dintre cele mai frumoase orase vazute de noi pana acum. Fortareata Palamidi vegheaza de sus, iar castelul Bourtzi de pe mare. Orasul vechi (old town) este o bijuterie, cu strazi inguste, taverne traditionale, magazine cu produse facute in Grecia (inclusiv de mestesugari: pantofi, tablouri), biserici si multa, multa lume.

Pentru iubitorii de istorie, in apropierea orasului sunt situri arheologice precum Epidaurus, Mycenae, Tiryns.

In Nafplio sunt cateva plaje mai cunoscute: Karathonas si Arvanitia.

Pentru pasionatii de produse locale, in zilele de miercuri si sambata se organizeaza la poalele cetatii o piata de unde se pot achizitiona ulei de masline, masline etc, etc.

Orasul Nafplion este o incantare atat ziua, cat si seara. Cu o promenada pe marginea marii pana in spatele castelului Akronafplia, cu multe restaurante si baruri, este o reala placere sa te plimbi.

Fortareata Bourtzi, construita in 1471, in timpul dominatiei venetiene, este situata pe o insula mica in largul portului si a fost folosita ca fortareata, inchisoare, resedinta, hotel. Este accesibila de pe mare si in sezonul estival se fac plimbari din Nafplio din jumatate in jumatate de ora. Recomandam o plimbare la apus.

Castelul Palamidi, construit in 3 ani (1711-1714), tot de venetieni, este situat pe un deal deasupra golfului Argolitic. La nici un an dupa terminarea lui, l-au cotropit otomanii pana la castigarea razboiului de independenta, cand a devenit al grecilor. Are 8 bastioane care comunica intre ele, a fost inchisoare insa acum este un loc de vizitat (intrarea este 20 de euro de adult si 10 de copil), de unde te poti bucura de superprivelisti. Este accesibil cu masina, dar se poate ajunge si pe jos. Povestea spune ca ar fi 999 de trepte. Nu va putem confirma sau infirma pentru ca am ales prima varianta de acces.

Epidaurus este o regiune veche situata la 35 de minute cu masina de Nafplion. Faimoasa pentru Sanctuarul lui Asklepios, parintele medicinei si pentru Teatrul antic unde, si in ziua de astazi, se tin concerte, festivaluri. Teatrul este construit in sec. 4 i.Hr., si poate gazdui pana la 14 mii de spectatori, iar acustica este perfecta si in ziua de astazi.

Epidaurus poate fi o destinatie in sine sau o oprire de o ora in drum spre/dinspre insula Poros. Este deschis de la ora 8 dimineata pana seara la ora 20 si pretul biletului a fost 20 de euro (copiii au gratuitate).

Sa mai mergem si la plaja dupa atata istorie. In oras, foarte aproape de castelul Palamidi este plaja Arvanitia. Pietroasa, cu apa mai adanca, foarte amenajata cu beach bar, scaune, sezlonguri poate fi o varianta si de petrecere a timpului seara, pentru a admira apusul.

La 15 minute distanta de oras, o plaja cu nisip, destul de lunga, amenajata, cu restaurante traditionale este plaja Karathonas. Noua ne-a placut foarte mult. Apa mica, linistita si clara.

In Tolo am ales o plaja foarte fain amenajata, administrata de Aloha Beach Bar (plaja mai retrasa de oras) si ne-am plimbat la plaja din statiune cat sa vedem cum este. Tolo este un fost sat pescaresc, acum devenit o statiune foarte cautata, plina de taverne, cu o plaja foarte ingusta pe alocuri, unde poti lua masa cu marea la picioare, la propriu.

Zona de langa Nafplio nu exceleaza in plaje spectaculoase si multe, insa pentru noi plajele de langa au fost perfecte de relaxare.

Si pentru ca nu am putut rezista tentatiei, am mai adaugat si niste insule la “portofoliu”, de data aceasta insulele saronice. Pe una dintre ele, Poros, am vizitat-o cu masina, cu o traversare de doar 5 minute cu ferry din portul Galatas. Pentru celelalte doua, Hydra si Spetses, intrucat nu pot fi accesate cu masina, am achizitionat o excursie organizata de Pegasus Cruises. Tipul acesta de croaziere de o zi pot fi uneori prea mult, prea aglomerat, insa am avut noroc de o zi linistita si foarte relaxanta.


Insula Poros este foarte aproape de coasta Peloponezului si usor de accesat cu masina, ferry plecand din 30 in 30 de minute din Galatas. Insula este formata din 2 parti – Sferia, o insula vulcanica si Kalavria, o insula foarte verde si impadurita. Peisajele sunt foarte frumoase, apa limpede si turcoaz, plaje mici, amenajate, umbrite de pini. Cateva plaja cunoscute: Kanali (foarte aproape de oras), Asketeli, Love Bay, Russian Bay. Am petrecut aici o zi intreaga, la Thala Sea Beach Bar, o plaja micuta, foarte frumos amenajata, cu muzica si voie buna. Recunosc ca prefer plajele fara muzica, dar atmosfera de acolo ne-a placut maxim. Inainte de a lua ferry inapoi spre continent, am luat putin oraselul la pas, stradutele, gelateriile. 🙂


Excursia in Spetses si Hydra a avut ca punct de pornire portul statiunii Tolo si a durat aproximativ 12 ore, cu o foarte scurta oprire in Porto Heli (fara debarcare), urmata de 2 ore in Spetses si 3 ore in Hydra.


In cazul insulei Spetses, denumita de venetieni si “insula de parfumuri” (datorita gradinilor cu flori), cuvantul cel mai potrivit pentru a o defini este eleganta. Este insula care l-a inspirat pe John Fowles in cartea sa Magicianul (in roman este denumita Phraxos) si poate fi accesata usor din Porto Heli. Spetses town este plin de restaurante si terase elegante, magazine, stradute pietruite si o zona de promenada foarte frumoasa. Circulatia auto este restrictionata, iar transportul se face cu trasuri trase de cai sau scutere, iar asta ii da un aer aparte. Aproape de port sa afla plaja Agios Mammas, o plaja amenajata, cu nisip si pietricele.


Insula Hydra, de departe cea mai frumoasa dintre cele 3, este o mica bijuterie, rupta parca din cartile postale. Este situata in arhipelagul Saronic si are o suprafata de aproximativ 50 mp si o populatie de aproximativ 2000 de locuitori. Se poate accesa foarte usor si din Atena, din portul Pireu, dar si din Metochi cu taxi boat-uri. Ce o face speciala si foarte autentica, pe langa peisaje, este faptul ca aici nu sunt permise autovehicule sau motociclete. Pentru transport pot fi folositi magarii sau caii. Noi ne-am bucurat de port, de o taverna buna, de stradutele inguste si de 2 plaje din imediata apropiere, Spilia si Hydroneta (a se citi stanci de pe care sari/cobori direct in apa, dar foarte faine si asa).

Cand am facut planul pentru Peloponez, am luat in calcul sa sacrificam” o zi de plaja si relaxare pentru a vizita o mica parte din Atena. Ceea ce am si facut. Situata la distanta de 140 de km de Nafplion, ne-am pornit de dimineata la drum avand biletele deja achizitionate pentru intrarea la Acropole. Ajunsi in zona Plaka la ora 10, am avut timp sa savuram o cafea in celebrul cartier si apoi cu energie sa urcam spre zei.

Este cel mai vechi cartier din Europa, numit si Cartierul Zeilor datorita proximitatii de Acropole. Impartit in doua, Ano Plaka (situata sub Acropole) si Kato Plaka intre pietele Syntagma si Monasteraki), este o zona foarte animata, cu multe taverne, case in stil neoclasic, strazi inguste si intortocheate.

Pornim agale la deal spre Acropole, stam la coada la intrare si luam la pas, prin soarele elen, cea mai cunoscuta acropola din Europa, locuită încă din timpuri preistorice. De-a lungul secolelor a rezistat bombardamentelor, cutremurelor masive și vandalismului. Astăzi este un sit cultural al Patrimoniului Mondial UNESCO și găzduiește mai multe temple, dintre care cel mai faimos este Partenonul. Mentionez si Erehteionul, Templus Zeitei Artemis, Templul Atenei Nike, sanctuarul lui Zeus.

Nu e neaparat cea mai potrivita perioada a anului de plimbat pe Acropola, insa a meritat efortul. La intoarcere spre „casa” am oprit si la Canalul Corint (de pe autostrada nu se vede foarte bine, drept urmare intri in oras, in Korint si admiri aceasta constructie de pe pod sau din punctele de belvedere special amenajate).

Canalul Corint este un impresionant canal creat artificial, care leaga Golful Corint (marea Ioanica) de golful Saronic (marea Egee), separand peninsula Peloponez de restul Greciei continentale.

Din antichitate au existat incercari de a crea un canal (imparatul Nero fiind unul dintre ei), insa constructia lui s-a facut intre anii 1881 si 1893 de catre doi arhitecti de origine maghiara, care au lucrat si la canalul Panama. Are lungime de 6,3 km, latime de 21 m si adancime de 8 m. Nu este navigat decat de vase mici, turistice. Privelistea este superba, iar pentru amatorii de adrenalina, se poate face bungee jumping deasupra lui.

In drumul inapoi spre Romania, unii dintre noi am ales drumul prin Patras – Ioannina si am reusit sa mai vedem putin din zona de coasta a Peloponezului, plus podul Rio Antirio. Acesta este cunoscut oficial ca Podul Charilaos Trikoupis, fiind o constructie impresionanta peste Golful Corint, care leagă orașul Rio (aproape de Patras) de Antirio (pe Grecia continentală).

Desi o vacanta relaxanta, am reusit sa bifam cateva obiective importante din aceasta zona a Peloponezului, plus Atena. Data fiind dimensiunea zonei, nu ar fi fost fezabil sa vizitam si Monemvasia, Kalamata sau insula Elafonisos, care, desi foarte tentante, se afla la cateva ore bune de Nafplio.

Din ce in ce mai „greu” pe viitor in alergerea destinatiei. Pe de o parte ne-am dori sa revenim, pe de alta parte sa vedem si noutati. Ramane de gandit si de vazut!

Rami & Lala

Frankfurt am Main

Frankfurt nu a fost neaparat pe lista noastra de obiective turistice, insa am avut ocazia sa il vizitez de doua ori in scop profesional (o data singura si o data cu familia) si cred ca, desi considerat un oras grabit, mai mult de afaceri sau de tranzit, fara prea multe atractii turistice, este un oras care are, fara doar si poate, farmecul lui.

Cea mai frumoasa zona este, pentru mine, Römerberg, inima orasului vechi, cu cladiri istorice tipic germane si atmosfera medievala. O mare parte dintre aceste cladiri au fost distruse in cel de-al doilea razboi mondial si ulterior restaurate. Un loc plin de terase, cafenele, perfect pentru plimbare si relaxare (obligatoriu cu o bere buna 🙂 ), pentru mine cel mai frumos punct de atractie al orasului. Cateva atractii turistice: cladirea primariei, Biserica Sf. Nicolae, Fantana Dreptatii.

Podul de fier (Eiserner Steg), podul peste raul Main, “ornat” din plin cu lacatele ale iubirii, se afla in imediata apropiere a centrului vechi si ofera o priveliste foarte frumoasa asupra orasului. Foarte frumos, in special la apus. 🙂

La o plimbare pe jos de 10-15 minute este districtul financiar, o zona moderna, plina de zgarie nori, reprezentativa pentru Frankfurt, numit si Main-Hattan, o combinatie dintre raul Main si asemanarea cu cartierul Manhattan din New York. Pentru un view impresionant asupra orasului si poze pe masura 🙂 , se poate urca in Main Tower, un zgarie nori de 56 de etaje.

Pentru amatorii de shopping, strada Zeil si mall-ul My Zeil pot ocupa cu usurinta ore bune. 🙂 Pentru ca nu e in top activitati preferate, dar este in regula ca zona de plimbare dintr-o parte in alta a orasului si mai ales pentru o cafea la terasele de la inaltime.

Nu departe, tot in zona centrala, este bursa (Borse Frankfurt), o cladire cu o arhitectura foarte frumoasa. In fata acesteia sunt doua sculpturi, un urs si un taur, reprezentand diversele stadii in care se afla bursa.

Printre obiectivele culturale de neratat se afla casa Goethe si Opera. Eu le-am ratat pe ambele 🙂 , intrucat nu am avut timp de plimbare decat dupa-amiaza tarziu.

Catedrala din Frankfurt (Domul Imperial al Sfantului Bartolomeu) este o biserica gotica romano-catolica, situata in centrul orasului si dedicata Sfantului Bartolomeu. Este cea mai mare cladire religioasa din oras si o fosta biserica colegiala.

Gradina zoologica este una dintre cele mai vechi din Europa si, desi poate nu spectaculoasa, este un loc foarte bun de plimbare si relaxare pentru cei care calatoresc cu copii.

O parte mai putin frumoasa a orasului este zona garii centrale (Hauptbahnhof) si nu din punct de vedere arhitectural, ci pentru ca este o zona unde, din pacate, sunt foarte multe persoane fara adapost sau care consuma substante interzise. Din cate am inteles de la un ghid local acestora le sunt oferite adaposturi si ajutor, insa alegerea lor este sa revina in strada. Nu e un peisaj deloc placut si, desi este o zona intens circulata si cu foarte multa politie in preajma, este o zona in care nu m-am simtit confortabil.

Revenind insa la partile frumoase, pentru amatorii de plimbari cu apa, exista o serie de tururi pe rau, ceea ce poate fi o varianta foarte placuta de plimbare si de a asculta lucruri interesante despre oras. Nu departe de Frankfurt, pornind din zona Rüdesheim am Rhein, la aproximativ 60 km de Frankfurt, pot fi facute excursii mai lungi pe raul Rin, fiind o zona foarte frumoasa, cu castele de-a lungul raului si peisaje deosebite. 

Daca este Frankfurt un oras care merita vizitat? Cu siguranta da, este un oras foarte placut si cu destul de multe de oferit.

Tschüss!

Tara Hategului

In drum spre casa, venind din Praga, trecand prin 3 tari straine, cu un efort peste medie, am ajuns noaptea intr-o alta „tara”: Tara Hategului.

Dimineata m-a „lovit” linistea si frumosul.

Nu pot reda mirosul de iarba si sunetul pasarilor, dar va pot spune ca mi-as fi dorit sa pot sa stau acolo macar o saptamana. Mai ales ca urma Pastele, cred ca ar fi fost minunat. Ne-am promis sa revenim.

In zona sunt foarte multe locuri de vazut: Geoparcul dinozaurilor, Rezervatia de zimbri Slivut, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Biserica Densus, Manastirea Prislop, Cetatea Colt etc.

Si pentru ca era Joia Mare, prima oprire a fost Manastirea Prislop. Nu reusisem niciodata sa ajungem, desi in Hunedoara am mai fost cu o alta ocazie. Cunoscuta pentru parintele Arsenie Boca, asezamantul de la Prislop este asezat in apropierea localitatii Silvasul de sus, la 10 km de Hateg. Biserica de aici dateaza din secolul XVI si este declarata monument istoric.

Anual ajung aici mii de pelerini, atrasi de linistea si frumusetea acestor locuri.

Spre Deva, am oprit si la Giardini di Zoe. Situata in localitatea Banpotoc, creata de un italian pasionat de gradinarit, aceasta gradina e inspirata de stilul renascentist, cu fantani, labirinturi, statui si flori. Gradina poarta numele nepoatei sale, Zoe si este o oaza de liniste si verde. Obiectele decorative (vase, coloane și fantani din materiale naturale cum ar fi travertinul și piatra vulcanică numită Peperino, obiectele din fontă care au fost cumpărate din anticariate și recondiționate) sunt aduse din Italia.

In curte, la cele doua terase disponibile, poti servi si un fast-food, o inghetata, un suc. Intrarea se face pe baza de bilet, 25 de lei adult, copiii intre 3 si 12 ani 20 de lei, copiii sub 3 ani gratuit.